Toxine b de clostridium difficile. Analize medicale recomandate

toxine b de clostridium difficile

Desi toxinele Clostridium difficile au fost evidentiate mai demult de catre cercetatori, de abia in a fost confirmat rolul detinut de acestea in dezvoltarea colitei pseudomembranoase1.

Clostridium difficile produce cel putin 2 toxine denumite A si B. Toxina A, o enterotoxina, determina cresterea secretiei de fluide si inflamatie la nivelul mucoasei intestinale. Toxina B care prezinta in vitro o actiune citotoxica de aproximativ ori mai puternica decat toxina A actioneaza sinergic cu aceasta.

In timp ce toxina A este produsa de aproape toate tulpinile de Clostridium difficile implicate in aparitia bolii, s-a demonstrat recent ca unele tulpini secreta numai toxina B4. Colita indusa de Clostridium difficile rezulta ca urmare a unui dezechilibru a florei bacteriene a colonului, colonizarii cu Clostridium difficile si producerii de toxine. Tratamentul antibiotic este responsabil de alterarea florei iar tinta principala a infectiei o reprezinta persoanele spitalizate.

Colonizarea se produce pe cale fecal-orala.

Navigare principală

De asemenea, Clostridium difficile formeaza spori termorezistenti care pot persista in mediul inconjurator de la cateva luni pana la cativa ani. Atunci cand contaminarea este prevalenta se pot produce epidemii de diaree in spitale si alte unitati de ingrijire. Flora intestinala normala se opune colonizarii, insa tratamentul antibiotic, prin suprimarea florei, faciliteaza proliferarea Clostridium difficile1.

Boala a fost descrisa initial la pacientii care au primit tratament cu clindamicina, insa la ora actuala se considera ca orice antibiotic poate genera colita pseudomembranoasa.

Meniu de navigare

Urmeaza in ordinea frecventei ampicilina si amoxicilina. Mai putin implicate sunt macrolidele si celelalte peniciline. Aminoglicozidele, flurochinolonele, trimetoprim-cotrimoxazol, imipenem si meropenem pot genera ocazional boala. Chiar si o scurta administrare a unui antibiotic poate genera colita.

Riscul este mai mare in cazul tratamentelor prelungite si a asocierilor de antibiotice1. Persoanele varstnice si pacientii imunodeprimati reprezinta categoriile cele mai susceptibile de a dezvolta colita indusa de Clostridium difficile.

Clostridium difficile-toxine A/B

Desi copiii mici sunt adesea purtatori de tulpini de Clostridium difficile secretante de toxine, infectia clinic manifesta la aceasta grupa de varsta este neobisnuita. Colonizarea cu Clostridium difficile genereaza un spectru larg de conditii clinice, de la o stare de purtator asimptomatic, diaree usoara autolimitanta pana la  colita pseudomembranoasa si colita fulminanta.

Complicatiile cele mai grave sunt reprezentate de megacolonul toxic, perforatia de colon si peritonita.

  1. Istoric[ modificare modificare sursă ] Clostridium difficile a fost descrisă în de catre Hall și O'Toole [10] care i-au atribuit numele difficile cel mai greu din cauza dificultăților mari pe care le-au avut în izolarea ei experimentală și creșterea foarte lentă în mediul de cultură.
  2. Clostridium difficilae toxina A/B in materii fecale | zppp.ro
  3. Căpitan medic Asist.
  4. Operatie indepartare exces piele pret

Majoritatea pacientilor dezvolta diaree in cursul sau imediat dupa initierea tratamentului antibiotic. Au fost descrise si unele cazuri de boala aparuta spontan, la pacienti fara tratament antibiotic in antecedente1;3;4. Cel mai frecvent, tabloul clinic include: -diaree usoara sau moderata, rar sanguinolenta; -dureri abdominale colicative; -anorexie; -febra.

toxine b de clostridium difficile cancer bucal primeros sintomas

Detectia toxinelor produse de Clostridium difficile este importanta pentru stabilirea unei terapii adecvate. Toxine b de clostridium difficile manifestarile clinice nu se remit la intreruperea tratamentului antibiotic incriminat, se recomanda administrarea per os de vancomicina, metronidazol sau bacitracina. Cultura de rutina a bacteriei nu este recomandata datorita izolarii frecvente de tulpini care nu sunt secretoare de toxine3.

Specimen recoltat —  materii fecale proaspat emise; cantitatea recomandata este g de materii fecale formate sau ml de materii fecale lichide; nu sunt acceptate probe recoltate pe tampon toxine b de clostridium difficile. Recipient de recoltare — recipient de unica folosinta pentru fecale; este interzisa adaugarea de substante conservante2.

Analize medicale

Prelucrare necesara dupa recoltare — analiza se efectueaza pe materii fecale proaspat emise in maxim 3 ore de la recoltare de preferat. Daca acest lucru nu este posibil proba va fi pastrata la °C maximum 3 zile. In vederea procesarii, o anumita cantitate din proba omogenizata este tratata cu un diluent special pentru solubilizarea toxinelor si centrifugata pentru separarea supernatantului2.

Stabilitate proba — dupa recoltare, proba trebuie transportata cat mai repede la laborator; proba este stabila 3 zile la °2. Metoda — imunocromatografica.

Generalități Clostridium difficile este un bacil gram-pozitiv, sporulat, anaerob, care constituie una din cauzele principale a diareei şi a colitei asociate cu antibioticele. Este agentul etiologic al majorităţii cazurilor de colită pseudo-membranoasă. Clostridium difficile este recunoscut ca principala cauză a colitei intraspitaliceşti la pacienţii colonizaţi cu Clostridium difficile, cărora li se administrează antibiotice, chimioterapie sau alte medicamente care modifică flora intestinală normală şi permit proliferarea Clostridium difficile. Infecţia cu Clostridium difficile este o afecţiune nosocomială care se răspândeşte, în principal, din cauza igienei precare. Modul principal de transmitere este pe cale fecal-orală, prin ingerarea bacteriilor sau a sporilor bacterieni de pe suprafeţele contaminate.

O cantitate din proba diluata se amesteca cu solutia conjugat 1 contine anticorpi monoclonali specifici fata de Clostridium difficile toxina A si toxina B conjugati cu microparticule colorate cat si cu solutia conjugat 2 contine anticorpi specifici anti-toxina A si anti-toxina B biotinilati.

Un anumit volum din acest amestec este transferat intr-o fereastra dedicata a casetei testului; caseta contine streptavidina imobilizata in banda testului si anticorpi anti-imunoglobulina de capra in banda controlului.

toxine b de clostridium difficile medicament condilom

Complexele migreaza prin capilaritate, ajung in zona care contine banda testului, se leaga de streptavidina prezenta la nivelul fazei solide si pot fi vizualizate sub forma unei benzi colorate in negru, de orice intensitate, in fereastra rezultatelor.

Testul este validat numai daca se obtine o banda colorata in negru, de orice intensitate, in fereastra controlului2.

Clostridium difficile - toxina A & B

Limite si interferente Un rezultat negativ nu exclude prezenta unei afectiuni asociate cu Clostridium difficile. Bibliografie 1. Clostridium Difficile Colitis. Ref Type: Internet Communication.

toxine b de clostridium difficile laryngeal papilloma and cidofovir

Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate Ref Type: Catalog.

Infecția cu Clostridium difficile - Analize medicale recomandate

Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide.

toxine b de clostridium difficile consiliul de administrare al viermilor

Test Catalog.

Citițiși