Papilomavirus uman cu risc ridicat

Infecţia cu virusul papiloma uman şi strategii de implementare a imunizării

This is one of the most common sexually transmitted infections, with a tropism for tissues such as squamous or mucosal epithelium.

Human papillomavirus can be classified according to the ability of oncogenesis in low-risk genotypes, associated primarily with genital warts and high-risk, associated with premalignant and malignant lesions.

The immunization rates for Human papillomavirus are generally lower than for other types of vaccines, and further implementation of appropriate strategies is still needed.

Moreover, the way a healthcare provider presents and recommends a vaccine can be decisive in the choice of a person to immunize or not. Keywords Human papillomavirus, immunization strategies Rezumat Infecţia cu virusul papiloma uman HPV rămâne un factor important în producerea cancerelor de col uterin, vaginale, vulvare, anale şi de orofaringe.

1. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) | zppp.ro
2. Papilloma root word meaning
3. Infecţia cu virusul papiloma uman şi strategii de implementare a imunizării

Aceasta este una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală, având un tropism pentru ţesuturi precum epitelii scuamoase sau mucoase. Virusul papiloma uman is intraductal papilloma caused by hpv fi clasificat în funcţie de capacitatea de oncogeneză, în genotipuri de HPV cu risc scăzut, asociate în principal cu verucile ano-genitale, şi HPV cu risc înalt, asociate cu leziuni premaligne şi maligne.

Ratele de imunizare pentru virusul papiloma uman sunt în general mai scăzute decât pentru alte tipuri de vaccinuri, fiind în continuare nevoie de implementarea unor strategii adecvate.

Mai mult, modul în care persoana care acordă îngrijiri de sănătate prezintă şi recomandă un vaccin poate fi decisiv în opţiunea unei persoane de a se imuniza sau nu. Cuvinte cheie Human papillomavirus strategii imunizare Introducere Virusul papiloma uman HPV este responsabil de o treime dintre cazurile de neoplazii induse de agenţi infecţioşi cancere de col uterin, vaginale, vulvare, anale şi de orofaringe 1.

Genomul de de perechi de baze este alcătuit din trei regiuni funcţionale: o regiune necodantă LCR long control region sau URR upstream regulatory regioncu rol în reglarea transcripţiei şi replicării, şi două regiuni de ORF open reading framestimpurii early E1-E7 şi târzii late L1 şi L2.

Rolul major în oncogeneză îl au proteinele codificate de E5, care se leagă de receptorul factorului de creştere epidermal, stimulându-i acţiunea, şi de E6 şi E7, care inactivează prin legare factori supresori de tumori: p53 şi proteina rb proteina retinoblastomului. De asemenea, E6 şi E7 pot bloca procesul de apoptoză. Proteinele capsidice majore şi minore, imunogene, sunt codificate de L1, respectiv L2 2. Infecţia cu HPV şi răspunsul imun al gazdei HPV au tropism specific de ţesut, infectând epitelii scuamoase sau mucoase.

Ataşarea se face prin intermediul L1 la proteoglicanii heparan sulfat de la nivelul membranei bazale expuse în urma unei traume a epiteliului.

Receptorul specific nu se cunoaşte încă. A fost propusă a6-integrina.

Infecția cu HPV: cauze și transmitere, tipuri de HPV, simptome, tratament și prevenție

Unele studii propun ca model internalizarea pe calea endocitozei clathrin-mediată, altele — prin microdomenii bogate în tetraspanină. Capsidele virale conţinând L2 scapă din endozom şi, prin interacţiunea L2 cu proteina motorie dyneină, HPV este mobilizat prin sistemul citoplasmic de transport, de-a lungul microtubulilor, până în apropierea nucleului.

Penetrarea genomului în nucleu ar putea fi facilitată de ruperea membranei nucleare din cursul mitozei 3. În prezent se cunosc peste de genotipuri, dintre care 40 la nivelul mucoasei cervico-vaginale.

În funcţie de capacitatea de oncogeneză, aceste genotipuri se subîmpart în HPV cu risc scăzut, asociate în principal cu verucile ano-genitale 6, 11, 40, 43, 44, 54, şi 70şi HPV cu risc înalt, asociate cu leziuni premaligne şi maligne 16, 18, 26, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 53, 56, 58, 59, 66, 68, 73 şi 82 4. Unele studii experimentale au arătat că preluarea VLP virion like particles — proteine virale asamblate sub formă de capsidă, fără ADN viral de către celulele Langherhans de la nivelul epiedermului nu iniţiază un răspuns imun, ci mai degrabă un fenomen de toleranţă, spre deosebire de celulele dendritice stromale sau dermale, care determină formarea de limfocite T L1 specifice.

Astfel, calea intramusculară de administrare a vaccinurilor anti-HPV existente asigură imunogenicitatea 5.

Despre nutritie Se estimeaza ca aproape toate persoanele sexual active, barbati sau femei, vor avea infectie cu un tip de virus HPV Human Papilloma Virus cel putin odata in viata, insa cei mai multi nu vor stii de prezenta infectiei. Daniel Bodamedic primar Dermatovenerologie in cadrul Ponderas Academic Hospital prezinta implicatiile, simptomele si optiunile de tratament al acestei infectii. Avand experienta importanta in domeniul dermatovenerologiei, de peste 20 de ani, conf.

Răspunsul imun al gazdei este iniţiat de keratinocite, deoarece în cursul ciclului proliferativ HPV nu determină citoliză cu eliberare de citokine proinflamatorii care papilomavirus uman cu risc ridicat activeze celulele Langherhans prezentatoare de antigen. Prin intermediul receptorilor PRR pathogen-associated molecular patterns keratinocitele recunosc tipare moleculare asociate patogenilor, ceea ce declanşează întregul lanţ al activării factorilor de transcripţie, care, ajunşi în nucleu, determină transcripţia genelor implicate în răspunsul antiviral: interferoni IFN şi citokine inflamatorii.

Diferentele dintre HPV si HIV Infectia cu virusul papiloma uman HPV Infectia cu virusul papiloma uman virusul este cunoscut sub denumirea de HPV, o prescurtare a denumirii sale din limba engleza- Human Papilloma Virus este o infectie virala care determina leziuni ale pielii sau mucoaselor din diferite parti ale organismului uman. Exista mai mult de de forme ale virusului HPV identificate pana in prezent, iar infectia cu cel putin un tip de HPV este foarte frecventa. Despre infectia HPV Se estimeaza ca aproape toate persoanele active sexual, barbati sau femei, vor avea infectie cu un tip de virus HPV cel putin odata in viata, insa cei mai multi nu vor stii de prezenta infectiei. Infectia cu tulpini de virus uman papilloma se transmite prin contact sexual sau alt tip de contact intim direct piele la piele.

Activarea receptorilor PRR determină ca etapă finală activarea caspazei negii pot scădea, care clivează pro-IL-1b şi pro-IL, secretate în mod constitutiv de keratinocite, la forma activă. IL-1 papilomavirus uman cu risc ridicat roluri multiple de activare a limfocitelor T, celulelor dendritice Langherhans şi macrofagelor, în maturarea limfocitelor B şi expansiunea lor clonală 6.

Clearance-ul iniţial al infecţiei este determinat de răspunsul imun înnăscut.

Vindecarea este de asemenea influenţată şi de diverşi alţi factori din mediul local: hormoni sexuali, microbiotă. Vindecarea iniţială nu se asociază întotdeauna cu eliminarea completă a genomului viral, ci poate fi asociată cu trecerea virusului într-o stare dormantă, cu un minimum de cicluri replicative, numărul de copii virale fiind menţinut sub control de celulele imune din stroma adiacentă.

Reactivarea HPV poate apărea în caz de imunosupresie 7,8. Infecţia cu HPV reprezintă una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală, un maxim al incidenţei corelându-se cu debutul activităţii sexuale la tineri.

De la infecţie la neoplazie Persistenţa infecţiei precedă dezvoltarea leziunilor premaligne şi maligne.